Legătura dintre stresul cronic și diabet – controlăm stresul- prevenim diabetul

1c7ad6a817c3a8a8e64ac8e77827511f--handling-stress-dealing-with-stressContinuăm articolele despre diabet și rezistența la insulină cu un capitol forte important, care ne afectează pe toti- stresul.
Am mai scris mai pe larg despre stres- aici și aici- despre legătura dintre stres și cancer.
Recapitulând, ce trebuie să știți este că, stresul psihologic determină eliberarea atât a catecolaminelor (prin activarea sistemuluui nervos simpatic) cât și a glucocorticoizilor (prin activarea axei hipotalamo- hipofizo- suprarenaliană).

stress-diabetesAcțiunea combinată a catecolaminelor și glucorticoizilor – cortizol, dar și a coritotropin realising hormone (CRH) – prioritizează funcțiile cele mai importnate pentru supraviețuire – percepția, luarea de decizii, energie musculară și pregătirea pentru reparatul rănilor, în timp ce funcțiile nonesențiale sunt inhibate. Funcțiile nonesențiale cuprind- reacții imune- mai ales la nivelul pielii, digestia, funcția renală, funcția reproductivă, sinteza de proteine și osteogeneza.

Mecanismul de reacție este benefic în cazul stresului acut- din punctul de vedere a supraviețuirii, dar este motivul principal pentru care stresul cronic este atât de nociv pentru săntatea imună și metabolică.

Stresul cronic determină rezistență la insulină mediată directprin acțiunea cortizolului și indirect prin creștera inflamației– o altă caracteristică a stresului cronic și a tuturor bolilor cronice.

Mulți cercetători consideră stresul cronic ca principalul contributor al sindromului metabolic-o combinație nefastă de obezitate, rezistență la insluină și/sau diabet de tip2, dislipidemie și hipertensiune.

Studiile epidemiologice au legat stresul cronic determină rezistența la insulină – cortizolul mărit cronic fiind diabetogen.

Cortizolul:

  • inhibă secreția de insulină de către celulele beta pancreatice,
  • afectează preluarea glucozei de către celule- mediată de insulină (prin inhibarea translocării GLUT 4 în membrana celulară) și prin întreruperea semnalizării insulinei în țesutul muscular.
  • inhibă secreția de insulină de către pancreas precum și creșterea eliberării de glucoză din ficat.
  • Pe lângă acestea, o listă lungă de citochine inflamatorii precum TNF alfa, – induse de stresul cronic – sunt cunoscute că determină rezistență la insulină.

Studii recente arată că și stresul acut – pe lângă hiperglicemie determină și rezistență la insulină.

Semnalizarea insulinei în celulele ficatului este afectată în stresul acut independent de nivelul cortizolului.

Ce înseamna?

Atât stresul acut cât și cel cronic pot determina direct rezistență la insulină, independent de dietă.

Astfel, reducerea stresului și creșterea rezilienței față de stres este pasul nr. 1 pentru reglarea glicemiei.

Cum putem controla stresul cronic?

  • o metodă excelentă și preferata mea – este ACUPUNCTURA
  • mișcarea
  • plimbările prin natură
  • Yoga
  • Lectura
  • orice hobby aveți – asupra căruia să vă dedicați zi de zi.

dr. Cristina Maria Hanganu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s