Importanța stresului în apariția și progresia cancerului

Din ce in ce mai multe date arata că stresul psihic cronic este un factor de risc pentru apariția, creșterea și metastazarea cancerului.

Stresul psihologic se referă la reacțiile biochimice și emoționale pe care individul le experimentează când este confruntat cu situații care îi depășesc capacitatea de adaptatare.

Din punctul de vedere al medicului- este foarte important de înțeles mecanismul de acțiune al stresului psihologic în progresia cancerului, pentru a putea dezvolta intervenții de protecție corespunzătoare.

Din punctul de vedere al pacientului, este de asemenea important să înțeleagă cât de complex este întregul proces, că este studiat în amănunt și ca strategiile terapeutice de diminuare a stresului psihic vor avea răsunet mult mai larg asupra întregului organism- incluzând prevenția bolii canceroase.

După cum am început să înțelegem în articolul precedent stresul cronic acționează în primul rând asupra sistemului nervos- și anume creier. În afara axelor hormonale de care discutam există la nivelul sistemului nervos central doua structuri – nucleul paraventricular si nucleii suprachiasmatici care au setatate cheile de funcționare ale organismului- temperatura de 37 de grade, nivelul optim al glucozei, mineralelor, hormonilor, ritmurile circdiene , etc.

Ritmurile circadiene centrale sunt intrerpute in stresul cronic, datorita disfucției pacemaker-ului central din nucleii suprachiasmatici. Ritmurile circadiene sunt oscilații în comportament și constante fiziologice care conferă corganismului avantaje pentru supraviețuire când este confruntat cu schimbările ciclice din mediu.

Ritmurile ciradiene sunt conduse de o mașină a timpului internă – ceasul circadian fiind operat de mai mulți produși ai genelor pacemakerului central ca și a celor din țesuturile periferice. Ceasuri există în aproape fiecare tip de celulă pentru a controla schimbările zilnice ale biologiei celulare. Pentru a garanta creșterea celulară normală și a evita formarea țesuturilor tumorale, timing-ul diviziei celulare trebuie să fie sub un control foarte strict. Pacemaker-ul central controlează ceasurile periferice -mai ales prin axele: HPA și a sistemului nervos simpatic. Funcția pacemakerului central este afectată prin două mecanisme majore:

– pieredera controlului de feedback a axei HPA și creșterea expresiei genelor operatoare ale pacemakerului circadian din nucleii suprachiasmatici.

Intrebarea : Cum afectează stresul celula canceroasă este foarte legitimă atât pentru cercetători cât și pentru pacienți.

Există cel puți trei căi sistemice implicate:

1. axa HPA- hipotalamo-hipofizara suprarenaliană

2. Sistemul nervos simpatic

3. căi aberante de coping.

etm-01-01-0013-g00În primul rând, fibrele nervoase simpatice care coboară din creier către țesuturile periferice pot elibera o serie de neurotransmițători care influențieză creșterea cancerului prin legarea de receptori de pe celulele canceroase. În al doilea rând, pe calea sistemului nervos simpatic, prin intermediul axelor hormonale, cresc hormonii si neurotransmițătorii de stres cum ar fi: cortizol, melatonină, encefakină, beta endorfină,

Căile aberante de coping pot avea o egală importanță în a lega stresorii de dezvoltarea celulelor canceroase. Căile aberante de coping presupun comportamente nesănătoase ale celor aflați sub stres cronic cumar fi: alcoolism, fumat, scăderea socializării, mâncat excesiv, non complianță la tratamentul medical.

Modificări ale transmițătorilor neuroendocrini duc la modularea microclimatului tumoral și a celulelor imune.Creșterea mediatorilor și citokinelor eliberate în stres în mediul tumoral determină imunosupresie, influențează căile metabolice și expresia genelor ritmului circadian în celulele tumorale și reduce sensibilitatea celulelor la tratament.

etm-01-01-0013-g01Mecanismele prin care transmițătorii neuroendocrini duc la creșterea bolii canceroase pot fi multiple:

– Un mecanism important este modularea funcției imune împotriva celulelor tumorale. Modularea este mediată printr-o rețea de semnale bidirecționale între cele trei sisteme nervos, endocrin și imun- pe de o parte și stresorii cronici pe de altă parte- care determină supresiea imunității.

– Un alt mecanism este creșterea de factori mitogenici (care cresc diviziunea celulară) în micromediul tumoral.

-Un al treilea mecanism este resetarea ceasului circadian tumoral, decuplat de la controul circadian central.

Glucocorticoizii, pot funcționa sinergic cu hormonii de stres în stimularea creșterii tumorale- prin stimularea creșterii și supraviețuirii celulare, precum și prin imunosupresie.

Ceasul circadian funcționează in vivo ca supresor tumoral atât la nivel sistemic cât și celular și molecular. Ablația nucleului suprachiasmatic – ce care are controlul circadian, la șoareci, a determinat creșterea accelerată a tumorilor maligne implantate. Pe de altă parte, supraexpimaea genelor ceasului circadian la nivelul celulelor canceroase inhibă creșterea și crește apoptoza (moartea celularră programată).

Activarea stress- răspuns repetată întrerupe ritmurile circadiene atâtla nivel central cât și periferic.

În concluzie:
– Stresul este asociat cu dezvoltarea și progresia cancerului.
– Stresorii cronici acționează asupra nucleilor suprachiasmatici și paraventricuari. Efectele transmise pe calea sistemului nervos simpatic și a axei hipotalamo hipofizare suprarenaliene sunt amplificate de eliberarea necontrolată de mediatori de stres și de comportamente nesănătoase.
Toți acești mediatori acționează ca imunosupresori sau ca mitogeni la nivelul micromediului tumoral.
etm-01-01-0013-g04

Întrebările care se cer lămurite de studii ulterioare sunt:
1. Cum exact acționează stresul pe nucleii suprachiasmatici și paraventriculari
2. Câți efectori cheie există la nivelul celulelor tumorale. Sunt deja cunoscuți cîțiva mediatori cheie ai stresului psihologic de la nivulul celulelor tumorale, dar este aeste imposibil de dezvoltat o substanțe care să îi blocheze pe toți.
3. Prin ce mecanisme afectează stresul ceasul molecular?
Dacă acestea sunt temele de cercetare, ce avem de înțeles este că, controlul stresului nu numai că previne instalarea cancerului, dar împiedică progresia și metastazarea acestuia. Intervențiile terapeutice pe stres fiind utile în orice moment al bolii.
Pe lângă sport, mișcare, întreținerea unei vieți sociale active, acupunctura are certe beneficii în diminuarea stresului.

Medicina tradițională chineza, poate să își aducă contribuția la diminuarea factorilor stresori nu numai prin acupuctură, dar și printr-o nouă filozofie de viață, o alta dietetică, un alt fel de a privi lucrurile.

dr. Cristina Hanganu

Un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s